Interviu cu Denis Zmeu, preparator fizic al echipei Ararat-Armenia.

- Povestește-ne te rog cum ai ajuns la echipa Ararat-Armenia, cine te-a invitat, care sunt obligațiile tale de serviciu, cât de greu este lucrul tău?

- În 2019-2020 eu am mai lucrat la Ararat-Armenia, în acel an am obținut rezultate bune, am câștigat campionatul și Supercupa Armeniei. De atunci am construit o relație bună cu clubul, bazată pe încredere și performanță.

Pe vremea când lucram la FC Sheriff, președintele clubului m-a sunat și mi-a propus din nou să revin în Armenia. A fost o ofertă greu de refuzat, de aceea m-am reîntors la acest club. Obligațiunile mele sunt foarte simple, starea funcțională a echipei să fie la un nivel înalt. Dar acest lucru nu depinde doar de preparatorul fizic. Toți cei care sunt implicați în procesul de antrenament, stafful tehnic, stafful medical, stafful administrativ, de toți acești oameni depinde cum va arăta o echipă pe durata unui campionat.

Desigur, corelația mea cu antrenorul principal și stafful medical este una foarte importantă. Și aici vorbim de planificarea micro ciclurilor, dozarea fiecărui antrenament din punct de vedere al fitnessului, refacerea cuvenită dupa fiecare efort, etc… Cheia succesului nu se ascunde doar în antrenamentele grele, jucătorii trebuie să aibă parte de o refacere ca atare. Și aici vorbim despre dieta alimentară, hidratarea organismului, odihna. Toți acești factori contribuie enorm la rezultatul final al unei echipe de fotbal.

Eu în fiecare zi îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru drumul pe care mi l-a oferit, acesta de preparator fizic, este un job foarte responsabil, dar în același timp atât de frumos. Să te bați cu marile puteri ale fotbalului european, Man United, Real Sociedad, este ceva unic și de neuitat. Pe această cale aș vrea să-i mulțumesc clubului Sheriff pentru acea perioadă frumoasă pe care am trăit-o împreună.

- Ararat-Armenia e pe locul 3 în campionat și luptă pentru titlu. Care sunt șansele voastre de a lua titlul? Au rămas doar 5 etape. Poți să faci o comparație între campionatele Armeniei și Moldovei?

- Campionatul Armeniei crește vizibil de la an la an. Acum sunt 3 echipe cu șanse reale de a câștiga campionatul. Noah, Pyunik și noi. Într-adevăr, au mai rămas 5 etape, totul este posibil. Sigur pot să vă spun doar un lucru, vom da tot ce avem mai bun ca să obținem obiectivele noastre - cupa și campionatul Armeniei. Dacă aș face o comparație cu campionatul Moldovei, desigur aici, în Armenia, se investesc mai mulți bani.

Dacă vă aduceți aminte, când am jucat play-offul pentru accederea în grupele EL, FC Sheriff s-a întâlnit cu cei de la Pyunik, a fost un meci foarte dificil, doar dupa loviturile de departajare ne-am calificat, datorită jocului spectaculos a lui Dumitru Celeadnic. Ideea este că toate 3 echipe, Pyunik, Noah si Ararat-Armenia au bugete bune pentru a crea o echipă competitivă la nivel de Conference League sau chiar Europa League.

- Video-urile tale au ajuns virale pe internet. Cum ți-a venit ideea să postezi antrenamentele pe internet? Ai început să primești bani de la Instagram sau Youtube?

- Videourile mele pe rețelele de socializare au un singur scop, să ajute și să inspire alți antrenori de fotbal, preparatori fizici, etc… Nu am facut nici un euro din Instagram, banii îi fac pe terenul de fotbal muncind. Pe vremea când eu am început această meserie, era mult mai puțină informație și uneori rămâneam în pană de idei.

De aceea acum încerc să împărtășesc cunoștințele pe care le-am acumulat de-a lungul anilor prin intermediul acestor videouri. Și să știți că cea mai mare bucurie o am atunci când citesc feedbackurile antrenorilor care se inspiră din munca mea.

- Ai lucrat in Moldova ca preparator fizic. Care a fost cauza plecării tale din Moldova? Urmărești campionatul Moldovei? Duminică, Petrocub a învins Sheriff cu 2-1 și a făcut un pas important către titlu. Tu cine crezi că va câștiga campionatul?

- Prima mea experiență ca preparator fizic a fost la toate naționalele Moldovei. Tin minte foarte bine acea zi, dl Pavel Ciobanu mi-a spus în felul următor: "Denis, tu vii din fotbal, am mare încredere în tine, de mâine te apuci de lucru, să nu îndrăznești să mă dezamăgești.

A fost o perioadă interesantă, dar după 7 luni am decis să fac o schimbare. Pentru un preparator fizic, ca munca lui să fie văzută, el are nevoie de o echipă de club pe care s-o ducă timp de un an, doi… Doar atunci îți poți face concluzii legate de măiestria sa. La echipele naționale e puțin diferit, jucătorii vin de la cluburile lor, unii joacă, unii nu, și atunci se crează un dezechilibru în pregătirea lor fizică. Ai la dispoziție 5, 6 zile până la meci, și ca preparator nu-ți rămâne decât să menții starea lor funcțională.

Plecarea mea din Moldova a fost legată cu dorința mea de a creste, de a acumula noi cunoștințe, de a învăța de la cei mai buni, asta mereu m-a caracterizat. Și asta fac până în ziua de azi, învăț, procesez, pun în aplicare.

Desigur că urmăresc campionatul Moldovei, știu despre formatul din play-off: toți încep de la 0 puncte. Asta le dă șanse și celorlalte echipe pe lângă Sheriff să câștige campionatul. Ca drept dovadă Petrocub a făcut un pas gigant spre câștigarea primului campionat din istoria clubului. Îmi pare rău pentru FC Sheriff, am lucrat acolo, știu cât suflet se depune pentru a fi mereu în fruntea clasamentului, dar ceva nu a mers anul acesta, deși șanse matematice mai sunt. De aceea, cel mai bun să câștige!

- Povestește-ne vreo istorioară interesantă din jobul tău.

- Am cateva, dar vă voi povesti una recentă. Ararat-Armenia ca și multe alte cluburi profesioniste folosește sisteme de monitorizare, în cazul nostru Statsport. Acum câteva zile am jucat semifinala Cupei Armeniei contra celor de la Pyunik. Chiar înainte de startul partidei, eu ca de obicei îmi aranjam sistemul de monitorizare, îmi sincronizasem ipadul cu jucătorii. Începe meciul, arunc privirea spre ipad și dintr-o dată observ ceva în neregulă, cineva deja era în zona roșie a pulsului (bătea inima ca la iepure).

Mă uit să vad care e jucătorul în cauză si spre mirarea mea acel jucător nu era pe teren - era în spatele meu, pe banca de reserve. Un tânăr de 18 ani, care de fapt avea prea mari emoții. Am mers la el și l-am liniștit. Totul s-a terminat cu bine, am câștigat acel meci și deja așteptăm Finala Cupei.