Canalul de Telegram Moldfootball.com - cele mai interesante știri în timp real
Superliga, etapa a 14-a
23.11, 13:00 FC Florești - Dacia Buiucani
23.11, 13:00 FC Bălți - Sheriff
23.11, 13:00 Milsami - Spartanii Sportul
23.11, 13:00 Zimbru - Petrocub
Igor Armaș, moldovean de la Voluntari, este de peste 3 ani în România și se simte ca acasă. El spune că a crescut cu ochii pe Generația de Aur și povestește că Hagi nu era numai idolul României, ci și al moldovenilor.
- Igor, ai 3 ani și câteva luni de când ești aici, te-ai acomodat? Îți place?
- Mă simt foarte bine, familia mea la fel. Anul acesta chiar primesc mai multe lucruri, chiar și de la fotbal. Vine acea plăcere datorată rezultatelor bune. Avem un grup bun la Voluntari, îmi place mult.
- Cum ai ales România?
- Eram la final de contract cu Anji Mahacikala, în Rusia, mi s-a propus să mai rămân acolo, dar eram departe de familie, într-o zonă specială, Daghestan. Erau și probleme cu banii, așa că am decis că e timpul să schimb ceva. O perioadă n-am găsit nimic, ce-a venit nu îmi convenea, așa că s-a făcut 1 septembrie și eu nu aveam echipă. M-a sunat cineva și mi-a zis de Voluntari. Știam că trebuie să joc, dar nu știam nimic despre club. Însă mă felicit pentru alegere, am găsit un grup frumos.
- Nu știai nimic despre club, dar despre România ce știai?
- Știam multe despre fotbalul românesc. Am și jucat cu mulți români, Gigel Bucur, Paul Anton, Dacian Varga, Daniel Niculae. Fiecare avea favorite, Dinamo, Rapid și așa mai departe. Când erau derby-uri mă uitam cu ei, iar eu eram invers, țineam cu Steaua în derby-uri. Tare frumoase erau derby-urile la TV, cu 40.000-50.000 de oameni în tribune. Îmi plăceau mult meciurile astea. Bine, oricum doar pe astea le urmăream, nu mă uitam la alte jocuri.
- Te-ai născut aproape de Chișinău, ce-ți amintești din copilărie?
- Era o perioadă foarte grea. Fiind copil nu prea am simțit-o. Atunci n-aveam nevoie de prea multe să-mi ocup timpul, jocuri sau tot felul de jucării. Luam mingea în fiecare zi, o băteam pe unde prindeam, mai mergeam pe la pescuit prin lacuri. Așa ne ocupam timpul. Acum e mai dificil. Atunci însă eram fericit și n-am simțit problemele pe care le avea Republica Moldova.
- Ai mai fost aici până să vii la Voluntari?
- Nu, acum am venit prima dată în România. N-am mai fost. Impactul n-a fost senzațional. A fost cam ceea ce mă așteptam. Știe toată lumea că românii sunt de treabă. Mi-a fost ușor, cunoșteam limba, mai am și prietenii despre care îți ziceam.
- Când erai tu copil, România avea o „Generație de Aur", cea de la Mondialul american...
- Daaa, știu asta. Am văzut atât CM din 1994, cât și din 1998. Am văzut toate meciurile. Îmi plăcea mult acea echipă. Cunoșteam fiecare jucător în parte, dar toată lumea îl iubea pe Hagi. Toți erau cu Hagi. Îmi mai plăcea și Dan Petrescu, pe care l-am și avut antrenor apoi. Însă Hagi rămâne Hagi, era idolul tuturor copiilor din Republica Moldova.
