Canalul de Telegram Moldfootball.com - cele mai interesante știri în timp real
Conference League, Faza ligii
27.11, 17:30 Başakşehir (Turcia) - Petrocub
Fundașul moldovean Maxim Cojocaru, la fel ca și mulți stranieri moldoveni, a rămas să aștepte încheierea carantinei și revenirea pe terenul de fotbal pe meleaguri străine.
Jucătorul în vîrstă de 20 de ani al clubului albanez Vllaznia, într-un interviu pentru Moldfootball.com ne-a asigurat că nu este pec ale de a părăsi echipa așa cum s-a vehiculat în presa albaneză, a relatat de ce s-a bucurat atît de mult să-l aibă pe Eugen Sidorenco ca coechipier și a dezvăluit ce îl inspiră în perioada cînd practice ăntreg mapamondul este paralizat de răspîndirea coronavirusului.
- Cum a apărut oferta de a te transfera la Vllaznia și de ce te-ai decis anume aici să continui cariera?
- Propunerea a apărut spontan. Am fost recomandat de o personă din fotbal în urma căreia a și venit oferta clubului din Albania. Am acceptat, este un punct important în palmaresul meu.
- Deși din start ai avut o evoluție constantă la albanezi, în ultima perioadă nu ai prins primul 11. Care ar fi motivul?
- Nu am avut ocazia să fiu în primul 11, deoarece antrenorul nu-și asumă rotații în linia defensivă, mai ales poziția de fundaș central. Am ieșit des la schimb și am încercat să-mi arăt capacitățile la maxim pentru a primi cît mai multe minute de joc, ceea ce continui să fac.
- La Vllaznia din iarnă s-a transferat un alt jucător moldovean Eugen Sidorenco. Mențineți legătura? Te susține ca un camarad mai cu experiență?
- Eugen Sidorenco este un fotbalist profesionist și experimentat. Venirea lui pentru mine a fost ca o gură de aer proaspăt (zîmbește). Avem un colectiv destul de unit aici, dar prezența unui concetățean e mereu binevenită. Experiența pe care a acumulat-o pe durata carierei sale e un plus enorm pentru mine. Sid îmi sugerează cum aș putea să îmi dezvolt calitățile și mă critică atunci cînd este nevoie.
- Eugen Sidorenco spunea că nu prea este mulțumit de condițiile de antrenament. Ce ne spui tu despre infrastructură și despre condițiile de la Vllaznia?
- Vllaznia este unul dintre cele mai vechi cluburi care a făcut istorie în fotbalul albanez. Ce ține de condițiile de antrenament, este adevărat că nu sînt cele mai bune. Majoritatea echipelor își desfășoară antrenamentele pe terenuri sintetice. Noi ne antrenăm pe teren de iarbă, cu mici excepții, dar oricum acestea nu sînt de cea mai înaltă calitate.
- Recent, în presa albaneză a apărut informația că poți pleca de la Vllaznia. Dar continui să faci parte din acest club. De ce ar fi apărut așa zvonuri și pentru cît timp ai contractul semnat?
- Nu știu de ce ar fi apărut astfel de zvonuri, nu prea citesc presa locală. Am văzut ce se scrie, după articolul de pe Moldfootball, care mi-a fost trimis de către un prieten. Nu am avut nici o discuție cu conducerea clubului referitor la o eventuală plecare a mea. Altfel nu pot comenta. Contractul este pînă la sfîrșitul acestui sezon, vedem pe parcurs cum decurg lucrurile.
- Cum poți caracteriza clubul Vllaznia și cît de confortabil te simți aici? Ți-a oferit clubul tot de ce ai nevoie?
- Cum am mai menționat, avem un colectiv foarte unit. Albanezii sunt oameni foarte primitori. Nu am avut probleme de acomodare și am fost primit bine de către coechipieri. Mă simt destul de bine aici.
- Ești discipol al școlii CSCT Buiucani. De la ce vîrstă ești în fotbal? Cum a fost perioada la Buiucani și cum s-a dezvoltat dragostea ta pentru fotbal?
- Am început a practica fotbal de cînd aveam 8 ani, atunci m-am și înscris la CSCT Buiucani. A fost un început frumos alături de antrenorii de acolo și coechipierii pe care i-am avut, cu unii din aceștia suntem foarte apropiați și ținem legătura pînă în prezent. Cînd revin în vacanțe merg des să salut antrenorii și conducerea clubului.
- Anul 2017 ai avut ocazia să joci în Spania la clubul Fundacio Jupiter. Ce ligă valorică a fost și de ce nu ai continuat pe meleagul spaniol cariera, dar ai revenit la Codru?
- Am plecat în Spania în 2015 la Fundacio C.E. Jupiter, unde pînă în 2017 am făcut parte din echipa de juniori a clubului. După care am plecat la UFB Jabac Terrassa - ligă superioară a Spaniei din regiunea Cataloniei, în rînd cu echipele de juniori a Barcelonei, Espanyol, Girona și a celor mai bune academii de fotbal din acea zonă. Politica de transfer are nuanțele ei, astfel decizia de a reveni în țară a fost cea mai rezonabilă idee la momentul respectiv.
- La Codru așa și nu ai mai cunoscut gustul victoriei în cele 5 luni în care ai fost jucătorul lozovenilor, iar Codru nu l-a ma cunoscut nici pe întreg sezonul. De ce nu s-a putut remarca Codru cu rezultate, deși demonstra caracter și dorință?
- Ceva ne-a lipsit, atît timp cît caracterul și dorința nu au fost de ajuns pentru a ajunge unde ne doream. Mai multă concentrație și un pic de noroc poate, sau dedicație.
- Ai decis să rămîi în Albania pe perioada carantinei sau ești acasă?
- Ceea ce se întîmplă acum desigur că ne afectează pe noi toți, acesta fiind momentul oportun pentru a ne mobiliza în această situație critică unde trebuie să dăm dovadă de seriozitate maximă, gîndindu-ne nu doar la propria persoană dar și la cei din jur.
Momentan sînt în Albania, urmăm regulile de carantină, facem mișcare în condiții casnice. Prioritatea noastră astăzi este sănătatea noastră si a celor din jur. Și aici îndemn pe toată lumea să se autoizoleze pentruca doar asa dăm dovadă de atitudine si cooperare. M-a impresionat mult conceptul dat de Nike, fiind unul foarte inspirațional și mereu actual în lumea fotbalului - "If you ever dreamed to play for millions around the world, now is your chance. Play inside, play for the world."
